Rugby. Scanteia
Stim cu totii ca multele si frumoasele campanii pe care Chinezu le organizeaza, au la baza un subiect atat de drag incat e imposibil sa nu-ti ajunga cel putin una la suflet. (Ex: Drumul Mingii si acum asta)
Chinezu are nevoie de 5 bloggeri oficiali pentru IRB Nations Cup. Acestia trebuie sa fie prezenti in tribuna pe 10, 15 si 19 iunie. Mie intradevar imi place rugby-ul, dar sunt si minor si nu vreau sa ocup locul unuia care poate chiar se pricepe mult mai bine decat mine si care poate si ajunge la Bucuresti in acea perioada. Eu doar am vrut sa promovez evenimentul si in continuare o sa scriu o mica intamplare ce m-a facut sa descopar rugby-ul cu mare placere.
Eram nu mai mare de 5-6 ani cand la televizorul de langa fereastra ce imi putea arata cum se punea de-o ninsoare, cu focul incercand sa trosneasca in soba (era vacanta de iarna la bunici sau era o iarna tarzie...nu mai tin minte exact, cert este ca stiu ca a nins) un meci de fotbal al unor echipe straine daca stau bine sa ma gandesc statea sa inceapa. Bunicul meu statea pe fotoliul pe care se gasea mereu cand urmarea vreun eveniment sportiv iar eu ma invarteam pe covor incercand sa-mi fac de lucru.
Camera ce filma de sus terenul, arata mijlocul acestuia si am vazut cercul distorsionat. L-am intrebat pe bunic ce reprezinta. A urmat intreaga explicatie. La final i-am raspuns: "Pai da dar nu arata ca o minge de fotbal".. El:"Pai nu... de la distanta asta nu. Seamana cu o minge de rugby". Cuvantul imi era necunoscut. Au urmat intrebarile de rigoare cu referire la rugby. Atunci a luat telecomanda in mana si a inceput sa zapeze... In seara aceea nu am fost niciun meci de rugby, dar peste doua zile am vazut unul.
In a doua seara, inainte sa inceapa meciul, eram chiar nerabdator. Necunoscutul imi starnea curiozitatea. Nu am inteles prea mult din primul meci. Desi gura bunicului nu tacea deloc explicandu-mi fiecare miscare a celor 15 jucatori, eu nu am ramas cu foarte multe in urma primului meci. Doar ca mingea arata foarte ciudat in comparatie cu cea de fotbal, si ca aveai voie sa pui mana pe ea. Au urmat mai multe meciuri in perioada aceea. Incetul cu incetul am inteles ca nu ai voie sa pasezi mingea in fata daca o arunci cu mana ci doar daca o lovesti cu piciorul. Cand am crescut mai mare, urmaream cu mare drag meciurile nationalei de rugby si imi faceam si calcule: "Hmm.. daca mai baga 3 esee castigam"
A urmat o perioada cand am stat numai la Craiova si aici nu m-am mai uitat la rugby. Timpul a trecut si incet dragul pentru acest sport a pierit direct proportional cu grijile mai mari pentru scoala si pentru noul sport pe care il practicam-handbal. Acum, cand mai prind cate un meci de rugby la televizor, il urmaresc dar uneori imi mai pierd rabdarea. Suntem acum in mijlocul verii si parca vreau sa vina mai repde iarna sa reinventez scena primului meci. Soto ca nu mi-as mai pierde rabdarea.
Ca o paranteza. Am scris postul din drag si pentru campanie, si pentru autorul campaniei, pe care am avut placerea sa-l cunosc cu ocaiza Drumului Mingii, dar si faptul ca a spus in articol ca cei care vor scrie vor primi o minge de rugby m-a facut sa imi amintesc poate in detaliu, cum a fost prima mea intalnire cu acest sport. Am minge de fotbal cu semnaturi ale fotbalistilor de la nationala, am minge de handbal. Minge de tenis evident ca am, de baschet parca e la tara, si cea de ping-pong sta printr-un sertar; dar trebuie sa ma gandesc unde as putea sa pun o minge de rugby si unde s-o testez in prima instanta.
Rugby-ul este un sport frumos. Vino la Rugby !
Chinezu are nevoie de 5 bloggeri oficiali pentru IRB Nations Cup. Acestia trebuie sa fie prezenti in tribuna pe 10, 15 si 19 iunie. Mie intradevar imi place rugby-ul, dar sunt si minor si nu vreau sa ocup locul unuia care poate chiar se pricepe mult mai bine decat mine si care poate si ajunge la Bucuresti in acea perioada. Eu doar am vrut sa promovez evenimentul si in continuare o sa scriu o mica intamplare ce m-a facut sa descopar rugby-ul cu mare placere.
Eram nu mai mare de 5-6 ani cand la televizorul de langa fereastra ce imi putea arata cum se punea de-o ninsoare, cu focul incercand sa trosneasca in soba (era vacanta de iarna la bunici sau era o iarna tarzie...nu mai tin minte exact, cert este ca stiu ca a nins) un meci de fotbal al unor echipe straine daca stau bine sa ma gandesc statea sa inceapa. Bunicul meu statea pe fotoliul pe care se gasea mereu cand urmarea vreun eveniment sportiv iar eu ma invarteam pe covor incercand sa-mi fac de lucru.
Camera ce filma de sus terenul, arata mijlocul acestuia si am vazut cercul distorsionat. L-am intrebat pe bunic ce reprezinta. A urmat intreaga explicatie. La final i-am raspuns: "Pai da dar nu arata ca o minge de fotbal".. El:"Pai nu... de la distanta asta nu. Seamana cu o minge de rugby". Cuvantul imi era necunoscut. Au urmat intrebarile de rigoare cu referire la rugby. Atunci a luat telecomanda in mana si a inceput sa zapeze... In seara aceea nu am fost niciun meci de rugby, dar peste doua zile am vazut unul.
In a doua seara, inainte sa inceapa meciul, eram chiar nerabdator. Necunoscutul imi starnea curiozitatea. Nu am inteles prea mult din primul meci. Desi gura bunicului nu tacea deloc explicandu-mi fiecare miscare a celor 15 jucatori, eu nu am ramas cu foarte multe in urma primului meci. Doar ca mingea arata foarte ciudat in comparatie cu cea de fotbal, si ca aveai voie sa pui mana pe ea. Au urmat mai multe meciuri in perioada aceea. Incetul cu incetul am inteles ca nu ai voie sa pasezi mingea in fata daca o arunci cu mana ci doar daca o lovesti cu piciorul. Cand am crescut mai mare, urmaream cu mare drag meciurile nationalei de rugby si imi faceam si calcule: "Hmm.. daca mai baga 3 esee castigam"
Ca o paranteza. Am scris postul din drag si pentru campanie, si pentru autorul campaniei, pe care am avut placerea sa-l cunosc cu ocaiza Drumului Mingii, dar si faptul ca a spus in articol ca cei care vor scrie vor primi o minge de rugby m-a facut sa imi amintesc poate in detaliu, cum a fost prima mea intalnire cu acest sport. Am minge de fotbal cu semnaturi ale fotbalistilor de la nationala, am minge de handbal. Minge de tenis evident ca am, de baschet parca e la tara, si cea de ping-pong sta printr-un sertar; dar trebuie sa ma gandesc unde as putea sa pun o minge de rugby si unde s-o testez in prima instanta.
Rugby-ul este un sport frumos. Vino la Rugby !
