De 15 ani HI-Q
Mangalia, anul 2001, plaja super aglomerata (abia atunci incepea moda plecatului la greci, bulgari, ciprioti). Ma amintesc sezand pe un sezlong neplatit, in mana cu ceea ce avea sa devina prima carte (serioasa) citita. Aveam 8 ani pe atunci si ma distram cu Don Quixote de La Mancha, incercand oarecum cu greu sa ma concentrez. Muzica pe plaja era oarecum deranjanta pentru un baiat in clasa a II-a primara ce se confrunta cu pain-ul in dragoste ce-l suferea cel al carui nume il gasim in titlul mai sus mentionat.
In doua zile am terminat-o. Mai ramasesera inca 7. In zilele ce trecusera nu bagasem de seama afluxul sonor ce ni-l baga DJ-ul plajei; si anume o melodie era difuzata din 20 in 20 de minute. Cred ca aia a fost cam prima piesa ce mi-a placut si pe care am tinut-o minte (bine..pe langa Andri Popa si alte balade dintre care cele ale lui Socaciu sunt la loc de cinste in camaruta de memorie)
Imi amintesc ca aceeasi melodie se auzea de la terasa de langa Hotel Zenit, unde ciorba de perisoare era specialitatea casei; din masinile lubenitarilor ce vindeau lubenita in fata "Turcului" (cred ca e si acum turcul cu inghetata in Mangalia, in spatele hotelului Zenit. Foarte buna).
Era melodia cea mai difuzata a anului 2001. Era asta:
