Rareș Cojocaru

Vesnica si nestavilita lozinca: "o poza face cat 1.000 de cuvinte" are partea ei de adevar. Totodata o poza poate sa spuna 1.000 de cuvinte intr-un mod diferit.

Urmatoarea poza a fost facuta de mine. M-am gandit ce vede fiecare cand o priveste.

Un pescar vede un loc numai bun de pescuit.
Un marinar vede o mare oportunitate sa porneasca intr-o croaziera mica pe Marea Egee.
Un turist vede un loc bun de vacanta.
Un nudist vede plaja numai a lui.
O persoana careia ii este frica de apa, vede doar un loc de plaja unde se poate bronza linistit.
Un scafandru si Cabral vad un loc bun de scuba diving.
Un fotograf vede noua fotografie ce va fi punctul de atractie la o expozitie.
Un pictor vede o opera de arta.
Un arhitect vede un hotel subacvatic.
Unii romanii vad un loc numa' bun de pus de-un gratar.
Un alergator vede aici un rasarit spectaculos in timp ce face jogging.
Un parantist nu vede foarte multe. Sau cel putin vede multe dar mai micute :))
Un amator de viteza vede un loc unde s-ar plimba toata ziua cu ski jet-ul
Un cititor vede calmul peisajului, lasandu-se purtat de el, pasind si mai adanc printre randurile cartii.
 Un om simplu vede...ceva simplu :))
Un grec vede ceva banal.

Ce vad eu? Eu vad multe din cele scrise mai sus + un loc numa' bun de antrenament pentru triathlonul de la Mamaia, in care 750 de m trebuie inotati intr-un timp cat mai bun.

Despre asta e vorba



P.S. Voi ce vedeti?

Cand fac o promisiune ma tin de ea. I-am promis prekinului Bogdan Anghelina ca sigur si musai studiez problema laptopului de vacanta. Tinand cont ca s-a imprekinit cu cei de la SuperLaptop.info mi-am amintit faptul ca experienta din Finlanda putea fi mult mai bogata in detalii si poze daca aveam laptopul personal cu mine si nu eram nevoit sa il folosesc pe cel al lui Mikael.
La o analiza de adancime a site-ului am observat faptul ca raportul calitate-pret este in favoarea calitatii, defavorizand pretul, avand mai mult decat ok sumele de achizitie.

Pentru ceea ce imi trebuia mie in Finlanda, m-am gandit ca un Dell Latitude D410 din clasa Ultraportabile 12''ar fi fost perfect. Nu era nici prea mare, nici prea mic, si incapea lejer in orice geanta de voiaj. Ceea ce m-a atras in primul rand la el este faptul ca un laptop ultraportabil este ideal cand te confrunti cu schimbatul avioanelor. Nu iti doresti sa ai in bagajul de mana o greutate prea mare si nici in cel de cala. Face parte din clasa business iar balamalele de otel ma asigura ca la prima cazatura nu o sa-l adun bucati; carcasa de magneziu ajuta la asta.

Totodata, de cand cu schimburile intre elevi, si Bogdan stie, cand vine la tine un elev din alta tara si trebuie sa ii pui la dispozitie un laptop, trebuie sa te asiguri ca nu poate fi usor avariat. Cu totii suntem neglijenti cu lucrurile ce nu ne apartin  . Ca un topic, ceea ce este mai mult decat indispensabil unui laptop de vacanta, in special cand mergem pe litoral ar fi aspectul privind scurgerile de lichide ce le poate suferi. Un toshiba Satelitte al unui coleg, a avut aceeasi problema si a stricat oarecum tiparul vacantei reusite. Tinand cont ca Dell Latitude D410 este rezistent la contactul cu apa, implicit scurgerile de lichide, bautul cafelei dimineata langa laptop nu va mai fi un motiv in plus de grija.

Filmuletul urmator este mai mult decat relevant



Sunt sigur ca un dual core ar fi fost mai mult decat perfect, dar sunt de parere ca si procesorul acestuia (Intel Pentium Mobile de 1,73 Ghz, L2 cache=2mb) este parfum si duce orice i-ai da de facut pe sezlongul adiat de briza litoralului sau in cabana de la Balea :)).