"Uite câta ditai oul de strut are ăsta"
In seara asta mi-am adus aminte ceva de mult uitat.
Am bantuit la Ana,sper sa nu gresesc, si am ajuns la un articol in care povestea faptul ca obisnuia sa picteze oua. In prima instanta aveam impresia ca nu am pictat niciodata oua dar o revelatie parca parca incerca sa dea fleshuri in memoria mea. Sa va spun cum a fost prima si singura mea experienta de pictat oua.
Era anul 1999 sau 2000. Al vostru "prekin" era in grupa pregatitoare la gradinita nr 50 din Craiova (asta pentru veridicitate). Era intr-o perioada asa.... batea spre Pasti. Doamnele educatoare, cu initiativa si dorinta de educare a micilor genii in devenire, se gandesc sa organizam in grupa noastra un concurs de pictat oua.
Pe atunci, Rares era nou venit in grupa. Se integrase bine, evident, nu isi facea probleme, dar cum trufia, si asta avea s-o descopere si mai tarziu, orgoliul lui personal, dorinta de a fi mai cu moț, sa treaca de categoria omului simplu (fara vreo aluzie in blogosfera) si sa ajunga asa cum spunea Schopenhauer la cea "de geniu", in cazul nostru la cea de "mai cu moț", ii trece prin tartacuta o idee care l-a surpins si pe el in momentul acela. Cum subsemnatul a avut oportunitatea de a-si petrece Pastele la bunicii de la tara, era foarte familiarizat cu arta de a vopsi ouale, oua de toate marimile pana la urma, cum ar fi cele de gasca. Asa ca planul lui era sa uimeasca pe toata lumea cu un ou mare de gasca ce avea sa fie intrebuintat manutelor lui dibace in scopul artei decorative.
El era de constient de faptul ca toti vor veni cu oua mici, ce nu se puteau ridica la prestanta unui ou de gasca, ceea ce reflecta de aici dorinta lui Rares de a fi cu un pas inaintea tuturor tot timpul.
Bunicul Victor se ingrijeste si ii face rost nepotului drag de cel mai mare ou de gasca din gospodarie. Vine ziua cu pricina. Un cos(poti sa-i zici paner) era asezat pe "catedra" doamnelor educatoare. Toti isi admirau ouale: "Bai Costica iote-l pe-al meu ..e mai pistruiat..asa ca mine", "Deh ba...dar al meu e mai rotund ", "O fi el mai rotund dar eu desenez mai frumos". Si vine fratili vostru. Subtil, incercand cu greu sa ascunda oul mare ce se afla in manuta dusa la spate, cu o tenta mica de disimulare, isi face loc printre "ai mici" si isi aseaza frumos oul deasupra tuturor, reprezentand astfel varful piramidei.
Toti erau uimiti, poate chiar ultragiati, facusera ochii cat cepele, fetele au inceput primele sa rada apoi unul din baieti (mai badaran, ce-i drept) a zis " E heee hee. Uite câta ditai oul de strut are ăsta". Stiti ca Rares are o inteligenta nativa asa ca nu i-a fost greu sa-i dea o replica pe masura. Pacat ca nu si-o mai aminteste dar il puteti crede pe cuvant. Chiar si doamnele educatoare au fost foarte impresionate :))). Aflasera si colegele dumnealor despre asta, se dusese stirea pe palier..( Apropo sa-mi aduceti aminte sa va povestesc "misiunea branza" ca daca n-o scriu pe blog "creka" mor)
Si incepe distractia.....toti pictau cu sarguinta, meticulos. Desi subsemntaul este foarte creativ de fel si ii place arta inca de mic, tot ce facea nu-i iesea bine. Nu voia oul sa se lase pictat frumos.
Intr-o ora se strang ouale. Care mai de care mai frumos. Oul de gasca era al mai urat dintre toate. Urat urat. Cu spume. Dar toata lumea il admira. Era pus la loc de cinste. Cand trecea lumea prin fata masutei cu ouale toata lumea se oprea la al meu. Statea, se uita, mai schitau un zambet, mai schitau un hohot, dar a fost in centrul atentiei toata ziua. Si mama cand l-a vazut a zis ceva de genu " Waa.ce-ai facut cu oual asta ?" , "E..mami stii ca mi-ai spus tu de Picasso. Noi artistii, cautam ceva mai diferit. Incearca sa vezi dincolo de uratenie"
Deci Ana, cu alta ocazie cand mai pictezi oua anunta-ma si eventual poti sa-mi trimiti niste poze. Chiar sunt curios cum o sa evolua o a doua incerca a mea de picta pe coaja. Poate scoatem de-o expozitie online =) (n-o luati de buna)
Acestea fiind zise, va las sa va trageti sufletul dupa articol. Stiu ca l-ati citit pe nerasuflate:))
P.S. Asta trebuia sa-l postez in perioada Pascala dar nu m-am putut abtine. Eh las' ca-l postez si-atunci si-acum :))
Photo
