Prejudecati pe net si nu numai
In cea mai mare parte a timpului, prejudecatile se formeaza involuntar. Cu totii facem prejudecati. Este ceva, pana la urma, ce tine de un relfex, de o obisnuinta.
Prejudecatile ce trec de obisnuinta sunte cele voluntare, cand vrei sa gasesti ceva gresit, rau, la o persoane pe care nu ai ajuns sa o cunosti.
Mesajul transmis pe cale verbala
Eram la un mentorat in cadrul scolii si cu totii trebuia sa vorbim, sa ne exprimam niste idei. Nu totii avem vocile la fel. Unele se deosebesc. Ghinionul unora este ca ba o au prea subtire, prea groasa, pitigaiata,etc. Persoana respectiva avea pana la urma o idee interesanta, mi-a placut, dar reactiile din sala au fost premature. Erau susoteli intre cei ce stateau unii langa altii, neatentie la mesaj. Adesea, prejudecatiile te impiedica sa iti creezi o imagine corecta despre cel pe care il asculti, il ai in fata ta, ii comunici un mesaj, si acestea de cele mai multe ori il inhiba pe respectiv si astfel chiar ca nu mai scoti nimic de la el ( asta in unele cazuri)
Mesajul transmis pe cale scrisa
Este mult mai apreciat. Cand citesti ceva nu stii neaparat cine l-a scris sau cum arata respectivul, nu mai apar prejudecati decat poate de la cei carcotasi. E de ajuns sa iti placa si sa fii de acord cu ce e scris ca ii dai dreptate. Daca respectiva persoana avea o problema de vorbire, sau avea freza pe-o parte si tu voiai sa fie tepi, poate ca mesajul lui nu ajungea la tine, si nu il receptai ca si cand l-ai fi citit.
Nu prea vreau sa dau exemple din blogosfera, asa ca nu dau nume, dar de multe ori am auzit " Ce ba, citesti de la uratu' ala" sau "Fitiar frustratu' dr*cu", "Ce citesti ba de la cretinul ala de Rareș Cojocaru ?"
Educatia de a asculta si de a fi rezervat
Cititorii mai vechi stiu ca sunt implicat intr-un proiect cu scoala si o sa plec in Finlanda peste 3 saptamani. O doamna prof. coordonator ne povestea despre faptul ca a vizitat scoala unde urmeaza sa ajungem si a trebuit sa tina un speech in engleza. Dumneeai nu stie atat de multa engleza(fiind prof. de franceza), dar se descurca. Ideea e ca nimeni din sala nu a schitat vreun zambet, ras atunci cand vorbea, sau facea vreo greseala sau statea sa-si adune ideile. Sunt sigur ca daca se intampla in scolile de la noi, multi ne tavaleam pe jos de ras.
P.S. O sa va mai tin la curent cu proiectul. Daca o sa am timp, as vrea sa scriu in fiecare zi de acolo reactii la cald :D
PPS: Cred ca o sa vina si partea a doua a articolului :).Keep in touch. (sursa photo)
Prejudecatile ce trec de obisnuinta sunte cele voluntare, cand vrei sa gasesti ceva gresit, rau, la o persoane pe care nu ai ajuns sa o cunosti.
Mesajul transmis pe cale verbala
Eram la un mentorat in cadrul scolii si cu totii trebuia sa vorbim, sa ne exprimam niste idei. Nu totii avem vocile la fel. Unele se deosebesc. Ghinionul unora este ca ba o au prea subtire, prea groasa, pitigaiata,etc. Persoana respectiva avea pana la urma o idee interesanta, mi-a placut, dar reactiile din sala au fost premature. Erau susoteli intre cei ce stateau unii langa altii, neatentie la mesaj. Adesea, prejudecatiile te impiedica sa iti creezi o imagine corecta despre cel pe care il asculti, il ai in fata ta, ii comunici un mesaj, si acestea de cele mai multe ori il inhiba pe respectiv si astfel chiar ca nu mai scoti nimic de la el ( asta in unele cazuri)Mesajul transmis pe cale scrisa
Este mult mai apreciat. Cand citesti ceva nu stii neaparat cine l-a scris sau cum arata respectivul, nu mai apar prejudecati decat poate de la cei carcotasi. E de ajuns sa iti placa si sa fii de acord cu ce e scris ca ii dai dreptate. Daca respectiva persoana avea o problema de vorbire, sau avea freza pe-o parte si tu voiai sa fie tepi, poate ca mesajul lui nu ajungea la tine, si nu il receptai ca si cand l-ai fi citit.
Nu prea vreau sa dau exemple din blogosfera, asa ca nu dau nume, dar de multe ori am auzit " Ce ba, citesti de la uratu' ala" sau "Fitiar frustratu' dr*cu", "Ce citesti ba de la cretinul ala de Rareș Cojocaru ?"
Educatia de a asculta si de a fi rezervat
Cititorii mai vechi stiu ca sunt implicat intr-un proiect cu scoala si o sa plec in Finlanda peste 3 saptamani. O doamna prof. coordonator ne povestea despre faptul ca a vizitat scoala unde urmeaza sa ajungem si a trebuit sa tina un speech in engleza. Dumneeai nu stie atat de multa engleza(fiind prof. de franceza), dar se descurca. Ideea e ca nimeni din sala nu a schitat vreun zambet, ras atunci cand vorbea, sau facea vreo greseala sau statea sa-si adune ideile. Sunt sigur ca daca se intampla in scolile de la noi, multi ne tavaleam pe jos de ras.
P.S. O sa va mai tin la curent cu proiectul. Daca o sa am timp, as vrea sa scriu in fiecare zi de acolo reactii la cald :D
PPS: Cred ca o sa vina si partea a doua a articolului :).Keep in touch. (sursa photo)
